Eco-friend, Eco-cool

Teave

În decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8ºC în general şi cu aproximativ 1ºC în Europa. Unsprezece din ultimii doisprezece ani (1995-2006) se numără printre cei 12 ani cu cea mai mare căldură înregistrată instrumental la suprafaţa globului (din 1850). Fără o acţiune globală de limitare a emisiilor, IPCCse aşteaptă ca temperaturile globale să mai crească cu 1,8 până la 4,0ºC până în 2100. Aceasta înseamnă că creşterea temperaturii începând cu perioada preindustrială ar fi peste 2°C. Peste acest prag, este pe departe mult mai probabil să aibă loc schimbări ireversibile şi posibil catastrofice. (Mai multe informaţii)
﻿
Impacturileschimbărilor climaticesunt deja observate şi sunt prevăzute a deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense. În Europa, cele mai mari creşteri de temperatură se produc în sudul Europei şi în regiunea arctică. Precipitaţiile scad în sudul Europei şi cresc în nord/nord-vest. Aceasta determină impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor de apă. Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul şi construcţiile vor suporta în mare parte consecinţe dăunătoare. Sectorul agricol din nordul Europei poate beneficia de o creştere limitată a temperaturii.
﻿
Pentru a stopa pierderea biodiversităţii, trebuie reduse în mod semnificativ emisiile globale de gaze cu efect de seră, şi, în acest sens, se stabilesc politici specifice.
﻿
Principalele surse ale gazelor cu efect de seră produse de oameni sunt:
﻿
arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate, transport, industrie şi gospodării;
schimbări privitoare la agricultură şi la utilizarea terenurilor, cum ar fi defrişarea;
depozitarea deşeurilor; şi
utilizarea gazelor industriale fluorurate.
 
Fiecare dintre noi poate contribui la combaterea încălzirii globale, adoptând câteva obiceiuri foarte simple în viața de zi cu zi:  https://www.youtube.com/watch?v=jrTTdoaYf08

Activities to complete

Complete the following activities, earn badges and you will see your playlist progress updated

Schimbările climatice

Mandatory

30 minutit

View full activity

Teave

Crezi că omul a schimbat ireversibil clima planetei în ultimii 100 de ani?
Crezi că există încălzire globală?
Haide să descoperim împreună următoarele informații:
Arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor și creșterea animalelor influențează din ce în ce mai mult clima și temperatura Pământului.
﻿
Aceste activități generează cantități enorme de gaze cu efect de seră, care se adaugă celor deja prezente în mod natural în atmosferă, contribuind astfel la efectul de seră și la încălzirea globală.
﻿
Încălzirea globală
2011-2020 a fost cel mai cald deceniu înregistrat vreodată. În 2019, temperatura medie globală depășise cu 1,1 °C nivelurile preindustriale. Încălzirea globală provocată de om crește în prezent cu o rată de 0,2 °C pe deceniu.
O creștere cu 2°C a temperaturii față de perioada preindustrială este asociată unui impact negativ grav asupra naturii și a sănătății și bunăstării umane, riscul să asistăm la schimbări climatice periculoase și potențial catastrofale la nivel global fiind mult mai ridicat.
Din acest motiv, comunitatea internațională a recunoscut necesitatea de a menține încălzirea cu mult sub 2 °C și de a continua eforturile de a o limita la 1,5 °C.
﻿
Gaze cu efect de seră
Principalul motor al schimbărilor climatice este efectul de seră. Unele gaze din atmosfera Pământului se comportă ca pereții unei sere – captează și rețin căldura soarelui, astfel încât aceasta nu mai este eliberată înapoi în spațiu și ajunge să producă o încălzire globală.
Multe gaze cu efect de seră sunt prezente în mod natural în atmosferă, însă activitățile umane au dus la creșterea concentrației unora dintre ele.
CO2 generat de activitățile umane contribuie cel mai mult la încălzirea globală. În 2020, concentrația sa în atmosferă depășise deja cu 48 % nivelul preindustrial (înainte de 1750).
Alte gaze cu efect de seră sunt generate de activitățile umane în cantități mai mici. Metanul are un efect de seră mai puternic decât CO2, însă durata sa de viață în atmosferă este mai scurtă. La fel ca și CO2, protoxidul de azot are efect de seră pe o durată lungă și se acumulează în atmosferă pe parcursul deceniilor și chiar al secolelor. Poluanții care nu intră în categoria gazelor cu efect de seră, inclusiv unii aerosoli, cum ar fi funinginea, au diferite efecte de încălzire/răcire. În plus, sunt asociați cu probleme precum calitatea slabă a aerului.
Se estimează că, între 1890 și 2010, cauzele naturale (ex. modificările radiațiilor solare sau activitatea vulcanică) au contribuit la încălzirea totală cu mai puțin de ±0,1 °C.

Resources

Get activity badge

Schimbările climatice Get this badge

Creatorii acestui badge doresc ca persoana care parcurge aceasta activitate să adune informații despre ce inseamnă fenomenul de încălzire globală și cauzele acestuia.
Pentru a demonstra că participanții au o viziune mai clară și au parcurs un proces de introspecție, vor trebui să realizeze cele două cerințe de mai jos. 
Badge-urile vor fi trimise după ce creatorii activității vor parcurge răspunsurile date. 

Ülesanded

Task no.1

Issued by organiser or scanning QR code

Spune-ne părerea ta:
Cum s-a schimbat clima planetei în ultimii 100 de ani?
﻿

Task no.2

Issued by organiser or scanning QR code

Dă 3 exemple de lucruri simple pe care le poți face tu pentru a proteja planeta împotriva încălzirii globale.

Asukoht

Cluj-Napoca, Romania

Reciclez responsabil

Mandatory

1 tund

View full activity

Sunt eco-friendly

Mandatory

1 tund

View full activity

Skills

ESCO

#analyse new recycling opportunities

ESCO

#administer environmental protection measures

Activities: 3

Started: 1

Completed playlist: 0

Time to complete: 2 tundi 30 minutit

Organiseerijad

Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca

Badgecraft käitab veebi taristut Õppimise linnade ja regioonide jaoks. Euroopa konsortsium arendab seda platvormi kaasrahastusega Euroopa Liidu programmist Erasmus+.